Ep.12.s3. Voci neauzite! Incluziunea educațională rămâne o problemă nesoluționată!

Potrivit Codului Educaţiei al Republicii Moldova, art.3, „educaţia incluzivă va corespunde diversităţii copiilor şi cerinţelor individuale de dezvoltare şi oferă oportunităţi şi şanse egale de a beneficia de educaţie de calitate în medii comune de învăţare”.

Din spusele dnei Natalia Babici, președintele Asociație Surzilor din Moldova, În cazul elevilor cu surditate cea mai mare problemă este că aceştia prezintă dificultăți de înțelegere a cerințelor și a problemelor din cadrul orelor sau a examenelor. Majoritatea dintre ei au note mici din cauza greşelilor gramaticale. Este adevărat că elevii surzi sunt cei mai dezavantajați față de ceilalţi elevii din şcoala, mai ales când aceştia aleg să-şi continue studiile şi trebuie să susţină BAC-ul. Din această cauză, mulţi dintre ei nu au șansa să absolvească un liceu, să urmeze o facultate și nici să se angajeze pe domeniu, fiind nevoiți să trăiască cu venituri foarte mici și să se simtă discriminați.

Babici Natalia……

În Moldova, conform  Extrasului din registrul de stat al interpreților si traducatorilor autorizați actualizat la 19.04.2023 există doar 22 interpreţi autorizaţi de Ministerul Justiţiei.

„Astfel, noi avem cam un interpret la 150 de persoane, dar ar fi nevoie minim de doi interpreţi la 50 de persoane. Cea mai bună situaţie este în Finlanda, unde există un interpret la şapte persoane care nu aud”, a menţionat Natalia Babici, director executiv al Asociaţiei Surzilor din Moldova.

5000 – aproximativ atâtea persoane cu dizabilităţi auditive (copii şi adulţi) sunt în Republica Moldova, potrivit datelor Asociaţiei Surzilor.

 

În cazul elevilor cu surditate cea mai mare problemă este că aceştia prezintă dificultăți de înțelegere a cerințelor și a problemelor din cadrul orelor sau a examenelor. Majoritatea dintre ei au note mici din cauza greşelilor gramaticale. Este adevărat că elevii surzi sunt cei mai dezavantajați față de ceilalţi elevii din şcoala, mai ales când aceştia aleg să-şi continue studiile şi trebuie să susţină BAC-ul. Din această cauză, mulţi dintre ei nu au șansa să absolvească un liceu, să urmeze o facultate și nici să se angajeze pe domeniu, fiind nevoiți să trăiască cu venituri foarte mici și să se simtă discriminați.

Tatiana

Mereu am fost pasionată de scriere, prezentare și microfon. Actualmente sunt doctor în istorie, cercetător științific superior în cadrul Institutului de Istorie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.
Sunt autoare a peste 35 de articole științifice și peste 50 de articole jurnalistice în care e abordată tematica persoanelor cu dizabilități.
Printre publicațiile de bază mă reprezintă revista „10 istorii de succes – Femei puternice cu abilități diferite” (Chișinău 2018), publicată de către Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), precum și lucrarea „Comunicarea cu şi despre persoanele cu dizabilităţi intelectuale. Ghid pentru Jurnalişti” (Chișinău 2012), realizată în coautorat cu Ludmila Malcoci în cadrul Programului Comunitate Incluzivă-Moldova, implementat de Asociația Keystone Human Services International Moldova.
Din 2006 până în prezent, continuu să fiu crainic și redactor-prezentator al revistei sonorizate „ACASĂ”, imprimată în Studioul de Înregistrări Sonore al Centrului de Informare şi Reabilitare al Asociației Nevăzătorilor din Moldova.
Anul pandemic 2020 m-a dus cu gândul din nou la creativitate și anume, ce ar fi dacă aș crea și eu un podcast unde alături de semenii mei, unde vom arăta că prejudecățile societății pot fi depășite!!!!
Cu drag de voi, Mariana Țîbulac-Ciobanu.

Alți autori de podcasturi:

Font Resize