„Încercăm să înlăturăm orice barieră care vine să reducă participarea activă a femeilor în sectorul național de apărare”
Interviu cu Sorin Babără,
Locotenent-colonel de justiție, Ofițer principal Direcția politici de dezvoltare a resurselor umane și învățămînt militar, Ministerul Apărării al Republicii Moldova, Participant al programului WDN Moldova și Comunități în acțiune.
Cum vedeți importanța Agendei „Femeile, Pacea şi Securitatea” şi necesitatea integrării perspectivei de gen în sectorul de apărare din țara noastră?
Acum trei ani Republica Moldova și-a reconfirmat angajamentele asumate la nivel internațional și a aprobat un Program şi un Plan naţional sectorial, care reflectă nivelul de acceptare și implementare a politicilor dedicate creșterii implicării femeilor în sectorul de apărare şi securitate. Așadar, la 28 martie 2018, conform Hotărârii nr. 259 a Guvernului Republicii Moldova, a fost aprobat „Programul național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2018-2021” și „Planul de acțiuni cu privire la punerea în practică a acestuia”, iar Ministerul Apărării, devine instituția-pilot în implementarea planului dat. Scopul instituției noastre în acest sens constă în promovarea unor acțiuni concrete în vederea înlăturării barierelor care reduc reprezentarea și participarea activă a femeilor în sectorul de apărare.
Chiar dacă Rezoluția 1325 expiră în acest an, progamul ei reprezintă un instrument ce permite de a răspunde provocărilor din sectorul de apărare, dar şi de a consolida controlul civil-democratic asupra Forţelor Armate. De asemenea, implementarea acestuia continuă să ofere țării noastre orientări competente privind măsurile pentru asigurarea deplină a obligaţiilor de a proteja, respecta şi aplica drepturile femeilor.
Este adevărat că dimensiunea de gen constituie un subiect nou pentru mulți membri ai Armatei Naționale, iar, în al doilea rând, introducerea unei perspective de gen în cadrul sectorului de apărare a generat, la început, discuții la această temă. Prejudecățile și stereotipurile de gen existente în societate precum că „armata este o instituție a bărbaților”, impuneau necesitatea integrării perspectivei de gen în sectorul de apărare prin implementarea Agendei ”Femeile, Pacea și Securitatea”.
Cît este de familiarizată Armata Națională cu dimensiunea de gen?
În opinia mea, Ministerul Apărării permanent a acordat o atenţie deosebită promovării egalităţii de gen în sectorul de apărare. În perioada anilor 2018-2021, au fost realizate un șir de obiective importante la acest capitol, printre care și reducerea stereotipurilor legate de rolul femeilor în sectorul de apărare, prevenirea şi combaterea discriminării, hărţuirii sexuale şi violenţei în bază de gen, dezvoltarea capacităţilor instituţionale pentru integrarea dimensiunii de gen în politicile de apărare, sporirea participării femeilor în procesul de consolidare a păcii şi în cadrul misiunilor sau operațiilor internaționale, și multe altele.
Care au fost cele mai importante instruiri ale Ministerului Apărării în domeniul egalității de gen, precum și realizările obținute în acest sens?
Instruiri tematice s-au desfășurat în întreaga țară, în comun cu partenerii UN Women, PNUD, Gender-Centru, CID NATO. WDN Moldova, etc. Acestea au facilitat organizarea și desfășurarea campaniilor de informare-sensibilizare, precum și realizarea diferitor evenimente tematice, a spoturilor promoționale, expozițiilor foto și mediatizarea în spațiul public a agendei „Femeile, Pacea și Securitatea”.
Printre cele mai importante realizări ale Ministerului Apărării, în acest sens, aș menţiona, în primul rând, includerea perspectivei de gen în cadrul normativ şi a politicilor relevante sectorului de securitate şi apărare, cum ar fi Strategia națională de apărare, Strategia militară, Programul „Armata Profesionistă” etc. Totodată, la sfîrsitul lunii iulie – începutul lunii august 2021, în comun cu PNUD Moldova, se planifică instruirea personalului medical din Ministerul Apărării privind egalitatea de gen.
În același context, vreau să subliniez că au fost revizuite și ajustate Legea cu privire la statutul militarilor, Regulamentul disciplinei militare, Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în FA, Strategia de comunicare a Ministerului Apărării, etc.
Totodată a fost elaborat Regulamentul cu privire la procedura de prevenire, identificare, înregistrare, raportare și examinare a cazurilor de discriminare, hărțuire sexuală și violență în bază de gen. Un lucru salutabil, în acest sens, a fost și crearea, în premieră, pentru sectorul de apărare, a Asociației Femeilor din Armata Națională.
În ce mod este integrată perspectiva de gen la nivel strategic și operațional în cadrul Armatei Naționale?
Orientarea eforturilor spre reducerea stereotipurilor legate de rolul femeilor în sectorul de securitate şi apărare, precum și integrarea acestei perspective la nivel strategic, se realizează și prin revizuirea de către Academia Militară a Forțelor Armate a programelor de studii. Aici mă refer la cursul online „Dimensiunea de gen în sectorul de securitate şi apărare”.
O altă măsură întreprinsă în acest sens este creșterea numărului total de funcții de observator militar și ofițer de stat-major pentru femei, oferite Republicii Moldova în cadrul misiunilor/operațiilor internaționale de menținere a păcii, desfășurate sub egida ONU. Astfel, 20% sunt oferite în exclusivitate pentru femeile care îndeplinesc serviciul militar în Armata Națională, iar restul funcțiilor sunt deschise atît bărbați, cât și pentru femei, care sunt militari prin contract ai Armatei Naționale și întrunesc cumulativ criteriile stabilite de ONU.
Astfel, desfășurarea în comun a acestor activități a dus la creșterea numărului femeilor în Armata Națională. Spre exemplu, la ora actuală în Armata Națională 21,6% din numărul total de militari prin contract sunt femei. Dintre acestea 22,0 % sunt ofițeri. Totodată, din numărul funcționarilor publici civili angajați în Armata Națională, 56,7% sunt femei. Datorită accesului tot mai mare al femeilor la diferite funcții în sectorul de apărare și securitate, crește oportunitatea de a selecta un personal calificat.
Ați vorbit mai sus despre fenomenul hărțuirii, violenței și agresiunilor în bază de gen, este acesta un fenomen răspândit sau nu, în rândul Armatei Naționale?
La moment, nu avem înregistrate astfel de cazuri. Urmărind procesul de emancipare a femeilor, observăm că acestea pot face față prejudecăților și le pot depăși, lucru demonstrat și de deschiderea Armatei Naționale față de înrolarea femeilor în serviciul militar. Astfel, în ultimul timp, putem observa o creștere permanentă a numărului de femei în armată, atât în cadrul Ministerului Apărării sau Academiei Militare „Alexandru cel Bun”, cât și în serviciul propriu-zis.
Chiar anul acesta, cu suportul PNUD Moldova și UN Women, în cadrul Armatei Naționale are loc desfășurarea Campaniei de informare „Toleranță Zero față de discriminarea bazată pe gen, hărțuire și violență sexuală”. Statisticile arată un interes tot mai mare al fetelor și femeilor pentru cariera militară, dar și schimbări semnificative în mentalitatea cetățenilor. De exemplu, Academia Militară a Forțelor Armate a fost absolvită în 2016 de 7 fete (8%); în 2017 – de 11 (19%); în 2018 – de 5 (9%); în 2019 – de 8 fete (15%) și în anul 2020 – deja de 19 fete, ceea ce constituie 21% din numărul total de absolvenți. Acest lucru demonstrează că ne-am aliniat armatelor modern, unde se apreciază nu doar forță fizică, dar și cunoștințele strategice, de robotică și de mânuire la perfecție a tehnicii digitale, femeile intergrând perfect aceste cerințe.
Ce ați luat sau cu ce v-a ajutat cursul „politici gender” în activitatea DVS profesională ?
În calitate de secretar al grupului coordonator în domeniul gender, responsabil de implementarea politicilor statului în domeniul asigurării nediscriminării și egalității de gen în cadrul Ministerului Apărării, precum și elaborarea actelor normative departamentale în domeniul dat, acest curs a contribuit la în dezvoltarea mea personală. Mai mult ca atât, anul acesta se finalizează Programul naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea şi Securitatea pentru anii 2018-2021 și, odată cu elaborarea unui nou program, în virtutea funcției pe care o dețin, cunoștințele acumulate în cadrul cursului respectiv îmi vor fi utile la elaborarea unui nou plan de acţiuni privind implementarea Rezoluţiei 1325 și punerea în practică a acestuia în cadrul Armatei Naționale.
Acest articol a fost posibil prin sprijinul oferit de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate aici sunt cele ale autorului și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale National Endowment for Democracy sau ale Institutului Republican Internațional, inclusiv Women’s Democracy Network.
Autoare: Mariana Țîbulac-Ciobanu
