Episodul 14. Reforma poliției – un pas inainte spre un inspectorat mai inclusiv persoanelor cu dizabilități ?!
În episodul de astăzi vom asculta istoria ispirațională a unei femei care a reușit să treacă peste orice prejudecată și să își vadă visul împlinit, convingându-ne în acest fel că Inspectoratul General al Poliției din subordinea Ministerului de Interne se ține nu doar pe umerii bărbaților, ci și al femeilor.
„Servesc Republica Moldova!” – Cu acest jurământ își începe cariera orice absolvent al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”, carieră care te impune să fii curajos, demn, responsabil față de cetățeni și de viața persoanelor care te înconjoară.
Dacă vreți să știți care este motivația unei femei-polițiste de a fi mereu in acțiune, de unde găsește ea acel curaj de a trece peste anumite infracțiuni grave, există sau nu egalitate de gen în poliție, sau dacă s-a reușit în urma procesului de reformare a poliției ca inspectoratele acesteia să devină mai inclusive, mai adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități din țara noastră.
Despre toate acestea vom vorbi cu eroina podcastului nostru pe nume Mariana Carabanov, polițistă și una din co-fondatoarele organizației Femeilor Polițiste din RM. Bine ați venit la acest podcast!
- Povestiți-ne vă rog cum dragostea de epoleți și-a croit drum în viața DVS?
- O angajata de la INP, rămâne angajată și acasă? Sau sunt două personalități diferite?
- Ați regretat vreodată că activați in domeniul poliției, fiind nevoită adesea să lipsiți de acasă sau să ratați anumite sărbători?
- La ce tip de activități de dezvoltare profesională și formare continuă ați participat?
Obișnuim să spunem că femeile și bărbații au drepturi egale și că femeile pot face exact aceleași lucruri pe care le pot face bărbații.
- Sunt femeile îndeajuns de pregătite să îndure greutățile fizice și psihice ale unor infracțiuni grave, gen crime, omoruri, răpiri de minori?
- In aceeași ordine de idei unii consideră că femeile-polițiste nu pot fi la fel de eficiente, pentru că vor fi cu gândul la copiii de acasă, totuși numărul femeilor polițiste este în creștere? Cît de reală este această afirmație?
Conform Raportului privind activitatea Poliției în primele 6 luni ale anului 2021,din totalul angajaților Poliţiei, ponderea femeilor este de 19,5 % sau 1564 angajați (981 ofiţeri, 407 subofiţeri, 176 salariați civili), iar îmbunătăţirea pregătirii profesionale a personalului subdiviziunilor la nivel central şi teritorial constituie o preocupare majoră a conducerii Inspectoratului General al Poliției.
- Din propria experiență profesională, Vă amintiți care a fost cea mai grea misiune pe care ați avut-o de o indeplinit?
- Cum vedeți DVS evoluția instituțiilor polițienești în ultima perioadă?
Cetățenii Republicii Moldova au acum așteptări mai mari de la poliție decît aveau în urmă cu 30 de ani cînd Moldova și-a declarant independența. Lucrurile s-au schimbat mult în societatea noastră, iar standardele serviciilor publice sunt altele. Poliția Republicii Moldova a demarat un amplu proces de reformare, care a inclus schimbarea legii, structurii, procedurilor, inclusiv a uniformei, simbolicii și priorităților în poliție. Acum 5 ani, Guvernul Republicii Moldova a demarat un program amplu de reformare a Poliției Naționale. Primul pas a fost făcut la 12 mai 2016, când Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia. (HG nr. 587 din 12.05.2016). Așadar, Reforma poliției vine să sporească eficiența poliției și nivelul de încredere al cetățenilor în organele sale instituționale.
- Pe ce direcții de reformare considerați că ar trebui să se pună mai mult accent?
Un aspect aparte în activitatea poliției îl constituie și respectarea Drepturilor Omului. Conform Articolului 12 întitulat Recunoaştere egală în faţa legii și Articolul 14- Libertatea şi siguranţa persoanei din Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități se prevede ca Statele Părţi vor recunoaşte faptul că persoanele cu dizabilităţi se bucură de asistenţă juridică în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în toate domeniile vieţii. Aceștia având dreptul la recunoaşterea, oriunde s-ar afla, a capacităţii lor juridice. De asemenea Statele Părţi se vor asigura că, în cazul în care persoanele cu dizabilităţi sunt lipsite de libertate, ca urmare a oricărui proces, acestea au dreptul, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la garanţii, conform legislaţiei internaţionale privind drepturile omului şi că vor fi tratate în conformitate cu obiectivele şi principiile prezentei Convenţii, inclusiv prin asigurarea unor adaptări rezonabile a instituțiilor.
- Cum stau lucrurile la capitolul persoane cu dizabilități? Este poliția capabilă să presteze servicii pentru aceste persoane? (cum comunică un polițist cu o persoană cu deficențe de auz, sau de văz? Sunt instituțiile date accesibile din punct de vedere architectural pentru aceste persoane?)
Amintim că obiectivul general al reformei constă în dezvoltarea unei forțe de poliție responsabile, eficiente, transparente și profesioniste, aliniată la bunele practici internaționale.
Proiectul urmărește să consolideze în continuare capacitățile instituționale și profesionale ale subdiviziunilor MAI și IGP, sprijinind eforturile lor de modernizare internă și obiectivele strategice, în conformitate cu bunele practici internaționale, inclusive de integrare și promovare a drepturilor omului, respectiv și al persoanelor cu dizabilități.
Acest episod din podcast a fost realizat în cadrul proiectului „Contribuție la monitorizarea implementării a reformei poliției și informarea publicului cu privire la aceasta din perspectiva persoanelor cu dizabilități”, implementat de Alianța INFONET, cu ajutorul Asociației Promo-LEX și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Opiniile exprimate în cadrul acestui episod nu reflectă neapărat poziția donatorilor.
